Ați auzit vreodată de jude, de mihoi, de borbirău? Ați auzit de cete? Ați auzit de colinde, colindițe și urături? Ați auzit de mascați și de ”dansuri”? Atunci, cu siguranță, știți că, pentru noi, românii, Sărbătorile sunt mai mult decât ore în șir petrecute la cumpărături, ore în șir petrecute în bucătărie, pentru pregătirea bunătăților, sau ore în șir petrecute la televizor, urmărind un program special.
Așa cum, pentru americani, Dasher, Dancer, Donner, Vixen, Comet, Cupid, Prancer, Blitzen şi Rudolf sunt personaje marcante ale Crăciunului, noi așteptăm colindătorii, din moși strămoși, cu nuci, colaci, mere (mai nou și portocale) sau cozonac, pe la uși, pe la ferestre, pe la porți cu flori domnești.
Dar să vedem care sunt cele mai interesante obiceiuri românești!
❄ legat de tăierea porcului, „Vasilca” se practică între Crăciun și Anul Nou, de către feciorii din sat; Capul porcului se împodobește cu mărgele, cercei, voal de mireasă, coroană de flori, se pune pe o tavă (pe care se așează bani și friptură), apoi se pleacă la colindat cu el. Pe vremuri, colindătorii cu Vasilca purtau cămașă albă, brâu roșu sau negru și opinci. Chiar dacă acum costumația e mai puțin importantă, textul colindului a rămas aproape același:
„Vasilca, fată frumoasă,
Șade cu Vodă la masă
Și mănâncă vită aleasă.
Câte flori sunt în livadă,
Atâția galbeni în ladă;
Câți cărbuni sunt în cuptor,
Atâtea vite-n obor.”
❄ Colinda – în Ajunul Crăciunului (dar și în Ajun de Anul Nou), ceata de colindători, în costume populare, cu traiste, clopoței și, uneori, măciuci de lemn împodobite, pornește prin sat, vestind nașterea Domnului (sau începerea noului an). La casele la care nu sunt primiți sau găsesc poarta încuiată, sunt spuse ”decolindări” (urari negativ-umoristice adresate gazdei) sau e mutată poarta din loc.
❄ Colinda se încheie cu o ”petrecere de Crăciun”, acasă la gazdă – un om mai bogat din sat.
❄ Începând cu Crăciunul și până la Sfântul Vasile, sau chiar Bobotează, copiii umblă cu Steaua. Ei se numesc stelari, crai, colindari sau colindători. Umblă în cete mici, cu o stea făcută dintr-o sită veche, cu șase, opt sau douăsprezece colțuri, învelite în hârtie colorată. În centrul stelei este pusă icoana Nașterii Domnului. Versurile colindei se referă la căutarea și aflarea pruncului Iisus de către magi sau crai, dar cuprind și o parte a troparului Nașterii Domnului, plus urări către gazdă.
❄ Cele mai răspândite dintre obiceiurile de iarnă populare de Anul Nou sunt jocurile mimice, în care predomină măștile de animale. În toate jocurile de tip țurca, brezaie, capra, recuzita centrală este capul de animal cu cioc clămpănitor, făcut din lemn și jucat de un flăcau. Între capră, țurcă și brezaie există foarte multe asemănări. Uneori, ele se identifică, diferă numai denumirea, în funcție de zona în care se practică.
Cel mai frumos dintre obiceiurile de iarnă rămâne, totuși, împărțirea darurilor de Crăciun, de Sfântul Ștefan, Sfântul Vasile, Sfântul Ioan sau de Anul Nou. Și printre cele mai frumoase daruri pe care le poți face sunt, dintotdeauna și pentru totdeauna, buchetele de flori. Așa că te așteptăm pe floria.ro, să-ți alegi cadourile, dar și bradul sub care le vei așeza.
